Dreptul de proprietate face parte din domeniul dreptului civil, desigur, însă, datorită specificului aparte al cadastrului și cărții funciare și datorită numeroaselor situații ivite în practică, am considerat că se impune tratarea distinctă a medierii în privința cadastrului și cărții funciare.
* primă situație în care procedura medierii este aplicabilă – este cea a rectificării de cărțe funciară în sensul prev. de art. 907-908 NCC – Art. 907 alin. ”(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic” și Rectificarea intabulării sau înscrierii provizorii art. 908 alin. 1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: 1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;2. dreptul înscris a fost greșit calificat;3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului., (2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă. (3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.”
*Rectificarea de carte funciară pe cale amiabilă – adică prin învoiala părților implicate. Învoiala părților se poate realiza , ca regulă, prin prezentarea acestora de bună voie în fața notarului public și semnarea declarațiilor autentice prin care își exprimă consimțământul pentru rectificarea cărții funciare . Există situații în care această învoială nu se obține poate pentru simplul considerent că una din părți nu înțelege în ce constă această rectificare, ce înseamnă această rectificare, ce consecințe are pentru sine, și se ajunge la o situație în care, pentru atingerea scopului și nevoii uneia din părți, cealaltă parte să fie chemată în judecată pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești. Înainte de a se introduce cererea de chemare în judecată, există calea leaglă a MEDIERII, prin care, partea interesată să solicite facilitarea înțelegerii privind rectificarea cărții funciare unui mediator autorizat. Mediatorul , ca persoană imparțială, neutră și în regim de confidențialitate, va media părțile, va ajuta la atingerea scopului și nevoilor ambelor părți, până la urmă, pentru că, chiar dacă nu realizeaza partea ostilă, necesitatea rectificării unei situații de carte funciară profită ambelor părți. Ambele părți au nevoie ca situația din cadastru și cartea funciară să fie conformă cu realitatea, să pună în concordanță situația din actele juridice cu cele din teren. Altfel, dacă situația este OBIECTIVĂ și rectificarea se impune, partea interesată are posibilitatea de a chema partea ostilă în judecată, unde , pe lângă cheltuielile cu avocații, vor avea de suportat și cheltuielile cu expertizele tehnice judiciare, taxele judiciare de timbre, vor pierde timp în cursul judecății inclusiv la instanțele de control judiciar ( posibil ani ) .
* Rectificarea prin hotărâre judecătorească – a doua teza instituită de leguitor – presupune judecata în fond și în căile de atac, onorarii de avocat, onorarii experți tehnici judiciari, taxe judiciare de timbru. Partea care cade în pretenții va fi obligată la plata cheltielilor de judecată. Acestea sunt regulile de bază ale unui proces cu asemenea obiect, dar MEDIEREA vine ca o procedură prin care , inclusiv ÎN CURSUL PROCESULUI părțile se pot înțelege , pot încheia un ACORD DE MEDIERE prin care să își recunoasscă reciproc cele necesare – , urmând ca, la dosarul aflat pe rolul instanței să se depună ACORDUL DE MEDIERE, acord ce va fi consființit prin hotărârea judecătorească (recunoscut), procesul se va închide, instanța NU va ma judeca respective cauză, ci doar va lua act de înțelegerea părților. Depunerea acordului de mediere, la dosarul aflat în curs , va avantaja părțile deoarece acestea vor putea solicita resitutirea a 50% din taxa judiciară de timbre achitată, va închide orice dușmănie, va înlătura cheltuielile cu expertize și avocați.
Părțile pot solicita în cursul procesului – suspendarea procesului pentru 3 luni, perioadă în care este suspendat cursul prescripției extinctive, în vederea încercării medierii și soluționării dosarului fără a mai fi necesară judecata. Astfel , părțile devin proprii judecători, și , înțelegând că situația rezolvată profită tuturor , vor putea suporta cheltuielile ocazionate fie impreună, jumătate-jumătate, fie în orice altă modalitate se înțeleg.
* În cadrul lucrărilor de cadastru și carte funciară realizate de persoanele autorizate în cadastru – pentru primă înregistrare imobil, actualizare date imobil, rectificare de carte funciară, repoziționare imobil, modificare limite, inclusiv înscrierea posesiei asupra unui întreg imobil sau supliment de suprafață, atunci când pe teren – se constată că există o parte ”ostilă”, neîncrezătoare, rezervată sau indiferentă – și astfel refuză să semneze procesele verbale de vecinătate necesare pentru aceste documentații, ori refuză să permită accesul persoanei autorizată pentru realizarea măsurătorilor , există opțiunea pentru partea interesată în realizarea documentației (solicitantul) să invite la MEDIERE cealaltă parte. Cu ajutorul MEDIATORULUI, cele două sau mai ulte părți implicate pot ajunge la un ACORD DE MEDIERE prin care să își acorde reciproc consimțământul necesar realizării nevoilor fiecăruia.
* În cadrul raporturilor de vecinătate, al grănițuirilor și al strămutărilor de hotare – leguitorul a stabilit că este obligatorie INFORMAREA asupra AVANTAJELOR MEDIERII în cazul concret.
Leguitorul nu a urmărit să creeze o altă OBLIGAȚIE pentru cetățean,ca o corvoadă, ci scopul inserării în lege a acestei obligativități este acela de a îndemna părțile să își rezolve situațiile conflictuale fără a se ma ajunge la un process judiciar, istovitor și costisitor. Odată ce au luat la cunoștință de avantajele procedurii de mediere în cazul lor concret, cu siguranță că părțile au posibilitatea , în cunoștință de cauză, să cântărească situația, să constate dacă nu cumva rezolvarea amiabilă, pe calea MEDIERII , poate conduce la un rezultat pe care îl doresc și urmăresc, și pentru care , de multe ori, ajung în fața instanței doar FORMAL. În sprijinul tezei noastre vin numeroase hotărâri judecătorești pronunțate și rămase definitive prin neapelare, adică părțile ajung în fața instanței doar pentru a-și realiza dreptul/scopul neștiind că au posibilitatea de a-și soluționa cauza și prin altă procedură (cum este cea a MEDIERII).
Considerăm că demersul judiciar este necesar numai dacă relațiile sunt iremediabil distruse, desi , acest ”iremediabil” are valoare diferită pentru fiecare dintre noi, fiind subiectiv apreciat. Ceea ce este ”iremediabil” pentru un om, poate să nu fie chiar atât de ”iremediabil” pentru altul. Prin urmare, indiferent de gravitatea degradării raporturilor dintre 2 persoane (sau mai multe), există o opțiune care să scutească consumul de resurse psiho-fizice și material în decursul unor ani de judecată, la finele cărora soluția este necunoscută , și va nemulțumi întotdeauna pe cineva.
Prin ACORD DE MEDEIERE – părțile vor rămâne buni vecini, vor continua să trăiască o viață normal, fără închistarea și ura pe care o poate genera existența unui proces între ele.
*Atunci când este vizat dreptul de proprietate – constituirea, modificarea sau stingerea acestuia sau altui drept real – asupra unui bun imobil, având în vedere că înscrierea în cartea funciară se realizează în baza unui act autentic, există posibilitatea conferită de lege a consființirii ACORDULUI DE MEDIERE printr-o hotărâre de expedient, pronunțată în camera de consiliu de instanță, pentru care partea va datora o taxa judiciară de timbre redusă cu 50 % față de valoarea taxei judiciare ce ar datora (calculată la valoarea imobilului din expertizele notariale) .
